Șapte jucători au abandonat ieri până la închiderea ediției: Cilic, Tsonga, Stepanek, Isner, Darcis, Shvedova și Azarenka A luptat până la ultimul strop de energie. Și a furnizat una dintre cele mai mari surprize din istoria turneelor de Grand Slam. A copilărit tocind capul VHS-ului din sufrageria din Liege uitându-se la meciurile lui Sampras.
Și i-a tras bentița pe ochi unui gigant al sportului mondial. A urcat în turul 2 la Wimbledon de pe piedestalul călăului lui Nadal. Și a îngenuncheat ca victimă a unei dureri înfiorătoare la umăr înainte de a încrucișa racheta cu polonezul Kubot. A driblat în ultimii cinci ani două grave probleme la același umăr. Și și l-a forțat la maximum pentru a-i provoca spaniolului prima ieșire din manșa întâi la un turneu de GS.
„După meci, am simțit dureri foarte mari, nici n-am putut închide un ochi. Știu și când m-am accidentat. La 3-3 în primul set. Am jucat cel mai bun tenis din viață. Am făcut și injecții pentru a intra pe teren azi (n.r. ieri). Și acum trăiesc cea mai mare dezamăgire a carierei. Pentru că aș fi vrut să mai joc aici”. Sunt vorbele lui Steve Darcis (29 de ani, 1,78 m), omul în fața căruia Nadal n-a avut răspuns. Sunt vorbele unui om pe care vântul destinului l-a lovit brutal de două ziduri: al euforiei și al deznădejdii. Zâmbetul i-l va readuce de azi din nou fiica sa, Camille, care n-a împlinit încă o lună.
Articol scris de Valentin Lupu
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER